Unde, cand, cine si de ce?

Unde putem gasi liniste si fericire ?

Cel mai posibil si mai comun raspuns este: acasa. Ei bine, nu este asa. Cel putin la noi acasa nu se poate spune ca gasesti liniste, nu, in nici un caz, in schimb gasesti o rata tot mai mare de criminalitate si coruptie. La noi in Romania este deja o traditie respectata cu sfintenie acea practica denumita spaga sau ciubuc. Lasi bacsis si la spalatoria auto, si la scoala si in spitale si cand iei amenzi. Vestea cea mare este ca suntem in starea actuala pentru ca nimeni nu face nimic. Multi erau de parere ca salvarea noastra va veni din momentul intrarii in Uniunea Europeana, idee total gresita deoarece noi primim fonduri de la Uniune, dar nu si determinarea germana sau inteligenta acestora si bineinteles principiile morale pentru a le folosi corespunzator.

Cand vom iesi din situatia actuala?

Aproape sigur niciodata, daca vom continua asa bineinteles. In Occident lumea iese in strada si protesteaza cand ceva nu functioneaza cum trebuie. Trebuie distrus mitul acesta al tarilor occidentale in care viata este asemanatoare unei experiente in Rai. Nimic nu poate fi mai gresit, pana si Germania este macinata de ani buni de foarte multe probleme, au mari greutati in a-si mentine deficitul bugetar la un nivel acceptabil, in Spania agricultura este cea care sufera foarte mult. Trebuie sa fim realisti si sa acceptam idea ca in Romania,  gasim de toate de cumparat, dar ni le permitem? Raspunsul e simplu: credit bancar sau leasing. Gradul de indatorare al populatiei este mare, poate prea mare, la salariile existente pe piata muncii cu greu iti poti face un trai normal, decent, un trai pentru care pana si occidentalii inca lupta. In concluzie, indiferenta ne ingroapa si vom fi obligati la un moment dat, de gravitatea situatiei, sa protestam in stil occidental.

Cine ne va putea ajuta?

Doar noi. Doar noi ne putem ajuta, pe nimeni altcineva nu intereseaza problemele noastre ci doar cum sa profite de noi. In momentul de fata ne complacem intr-o stare acuta de indiferenta, de nepasare, de mitocanie. Cat noi ne vedem de gratare si de mici, ca suntem romani nu altceva, altii sunt preocupati sa-si ingrase conturile din Elvetia cu bani pentru casele de copii, cu bani pentru pensii sau cu bani pentru autostrazi si infrastructura.

De ce sa incercam sa ne pese?

Pentru faptul ca vorbim de viitorul nostru, de ce sa traiasca cel ce vine dupa mine la fel de prost? Idea este sa progresam, dar nu in sensul comunist al cuvantului ci in adevaratul sens al cuvantului. Cu adevarat ne va fi mai bine si vom fi mult mai respectati ca popor daca ne vom ridica din mizeria ce domina societatea noastra. Suntem priviti ca niste hoti, criminali si violatori pentru ca nu ne pasa, nu ne intereseaza, e mai comod asa.

Cultura si dezbinare

In ultimii ani suntem martorii unor schimbari drastice ale culturii romanesti. Politica slaba dusa de o guvernare sau alta ne-au adus in situatia sa privim data de 4 iulie ca pe o sarbatoare autohtona, uneori mai pretuita ca cea de pe 1 Decembrie. Suntem intr-un moment crucial sau poate am trecut de acest punct, totul pare aproape imposibil de refacut. Foarte putini se simt legati de acest pamant, foarte putini ii apreciaza istoria, dar si mai putini o cunosc.

De ce oare multi petrec de 4 iulie, se indragostesc de ziua sfantului Valentin, dar de Dragobete si 1 Decembrie nu?? Oare uita unde traiesc si cum se numeste tara lor si ca au o datorie fata de aceasta?

Da, bineinteles ca avem o datorie fata de tara, si anume sa ii protejam numele, sa il cinstim, sa avem grija de noi, romanii, ca niste frati si in special sa ne cunoastem locul ca si popor suveran pe pamantul nostru.

Este momentul sa aduc in discutie problema minoritatilor. Este normal sa suportam acuzele unora si altora, cum ca Transilvania nu ne apartine si totodata sa convietuim cu ei? Mai grav este ca respectiva minoritate are si partid politic, care in mod ciudat ajunge in coalitia de la guvernare la fiecare 4 ani. Suntem martorii unei guvernari indiferente fata de interesul national, dar totusi pierduta in conflicte meschine si lacome ale oamenilor politici de la putere. Simt cateodata anxietate… . Este oribil sa simti frica acolo unde candva puteai sta linistit, unde te simteai in siguranta, fara sa te gandesti ca ceva s-ar putea intampla tie sau familiei tale. Suntem un popor subminat in propria noastra casa.

Trebuie sa ne asumam locul care ni se cuvine, dobandit printr-o lunga istorie de razboaie si suferinta.